The land – a forgotten regional entity. Its geographical relevance from the perspective of dialectal typology. Case study – Western Moldavia
DOI:
https://doi.org/10.47743/lsgdc.v54i1.02Keywords:
lands, dialectal typology, degree of similarity, geographical relevance, Western MoldaviaAbstract
[EN] The intersection between geography and linguistic is nothing new. Linguists have always used maps and atlases to explain certain regional dialectal peculiarities. Using information extracted from the latest editions of the Romanian Regional Linguistic Atlas and the New Linguistic Atlas by Region (Moldova and Bukovina), a database was created containing 155 representative terms for each of the 212 survey points in the western part of historical Moldavia. Statistical processing of the information allowed for the mapping of the results of a dialectal typology that broadly confirm the divisions identified by linguists between southern and central-northern Moldavian dialects. Contrary to this, the separation of the Bukovinian dialects is not so clear-cut, as they show a high degree of similarity with the dialects in the north-eastern part of the study area and especially with those in the Carpathian region (Bistrița valley or Upper Trotuș). In order to observe the extent to which the traditional administrative units in Moldova, the lands („ținuturi”), are relevant from this perspective, a series of statistical analyses were carried out, which highlight their strong individualisation. This confirms their relevance as regional units with a significant cultural and territorial identity. Even in the lands of central part of the study area, which combine southern and northern specific features, this trend is noticeable. We therefore consider that the „land” as a traditional territorial entity in the study area can be used in geographical analyses to identify features that can be valued as a local identity mark.
[FR] L'interaction entre géographie et linguistique n'est pas nouvelle. Les linguistes ont toujours utilisé la carte et l’atlas pour expliquer certaines particularités dialectales à l'échelle régionale. À partir des informations extraites des dernières éditions de l'Atlas linguistique régional roumain et du Nouvel Atlas linguistique par région (Moldavie et Bucovine), une base de données contenant 155 termes représentatifs a été créée pour chacun des 212 points d'information de la partie occidentale de la Moldavie historique. Le traitement statistique de ces informations a permis d'établir une typologie dialectale qui confirme globalement les divisions observées par les linguistes entre les dialectes moldaves du sud et du centre-nord. Cependant, contrairement à ces divisions, la séparation des dialectes de Bucovine apparaît moins nette, ces derniers présentant une forte similarité avec les dialectes du nord-est de la zone d'étude et notamment avec ceux de la région des Carpates (vallée de Bistrița ou du Trotuș supérieur). Afin d'observer la pertinence des unités administratives traditionnelles de Moldavie, les „ţinuturi” (pays), dans cette perspective, une série d'analyses statistiques a été menée, mettant en évidence leur forte individualisation. Ceci confirme leur pertinence en tant qu'unités régionales dotées d'une identité culturelle et territoriale significative. Cette tendance se manifeste même dans les pays de la partie centrale de la région, qui combinent des particularités propres au sud et au nord. Nous considérons donc que le „ținut”, en tant qu'entité territoriale traditionnelle dans la zone d'étude, peut être utilisé dans des analyses géographiques pour identifier des particularités susceptibles d'être valorisées comme marqueurs d'identité locale.
References
Basile, R., Nardis, S., & Girardi, A. (2001). Regional Inequalities and Cohesion. Policies in the European Union. ISAE Working Paper, No. 23. Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=936319 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.936319
Bivand, R.S., & Brundstad, R.J. (2003). Regional Growth in Western Europe: An Empirical Exploration of Interactions with Agriculture and Agricultural Policy. In: Fingleton, B. (ed.), European Regional Growth. Springer, Berlin Heidelberg New York
Arvinte, V., Dumistrăcel, S., Florea, I., Nuță, I., & Turculeț, A. (2007). Noul Atlas Lingvistic Român pe Regiuni. Moldova și Bucovina, III. Editura Univ.”Al.I.Cuza” Iași
Arvinte, V., Dumistrăcel, S., & Turculeț, A. (2014). Noul Atlas Lingvistic Român pe Regiuni. Moldova și Bucovina, IV. Editura Univ.”Al.I.Cuza” Iași
Auer, P., & Schmidt, J.E. (2010). Language and Space. An International Handbook of Linguistic Variation. Theories and Methods. De Gruyte
Bîrleanu, I.H. (1998). Emigrări ardelenești la est de Carpați. Consecințe lingvistice. Sedcom Libris, Iași.
Cocean, P. (2010). Ținutul – un taxon regional tradițional specific României. Geographia Napocensis, 4(1): 5-14, Cluj-Napoca
Dagenais, D., Moore, D., Sabatier, C., Lamarre, P., & Armand, F. (2008). Linguistic Landscape and Language Awareness. In Dorter G., Shohamy E., Linguistic Landscape, 253-269, Routledge
Diaconescu, P. (1978). Unitatea limbii române și stratificarea ei stilistică. Sincronie și diacronie în cercetarea stilurilor pentru TILR, SCL, XXIX (4): 431-437, București
Dumistrăcel, S. (1989). Variabila geografică și variație semantică în răspunsurile din ancheta dialectală. Limba Română, XXXVIII (1): 17-29, București
Dumistrăcel, S., Hreapcă, D., & Botoșineanu, L. (2015). Lucrările românești de Geografie Lingvistică și dicționarul limbii române al Academie: Oferta lexicografică a materialului necartografiat și problema ”literarizării”. ALIL, t. LV: 19-72, Bucureşti
Dumistrăcel, S. (2018). Spațiul dacoromânesc de la est de Carpați: Repere din memoria limbii. Analele Universității „Dunărea de Jos” din Galați, XI, Nr.1(19): 31-68
Floarea, C. I. (2023). Structura dialectală a dacoromânei pe baza ALRR. Sinteză. Editura Universității București
Hreapcă, D. (2017). Rațiunile unei cercetări dialectale: Soveja, Cașin, Borșani-Coțofănești – enclave de grai muntenesc în sud-vestul Moldovei. ALIL, LVII:233-247, București
Huisman, J.L.A., Majid, A., & van Hout, R. (2019). The geographical configuration of a language area influences linguistic diversity. PLoS ONE 14(6): e0217363. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0217363
Ivănescu, G. (2000). Istoria limbii române. Junimea, Iaș
Jagessar, P. (2020). Geography and linguistics: Histories, entanglements and departures. Geography compass, 14(11):1-10. https://doi.org/10.111/gec3/12540
Lahovary, A.G. (1900). Marele Dicționar Geografic al României, vol.III. Socec, București
Marin, M. (2014). Importanța lexicului dialectal pentru dicționarul-tezaur al limbii române. Limba română, LXIII(1):49-96, București
McDowell, S. (2016). Heritage, Memory and Identity. In Howard P., The Routledge Research Companion to Heritage and Identity, p.37-53, Routledge, https://doi.org/10.4324/9781315613031
Megill, A. (1998). History, memory, identity. History of the Human Sciences, 11(3):37-62. https://doi.org/10.1177/095269519801100303
Meteș, Ș. (1977). Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX. Editura Științifică și Enciclopedică, București
Mihordea, V. (1968). Relațiile agricole în secolul XVIII în Moldova. Editura Academiei Române, București
Muntele, I. (1993). Considérations sur le peuplement du Plateau Central Moldave dans la première partie du XIXe siécle. Analele ştiinţifice ale Univ. “Alex.I.Cuza” Iaşi, secţ. geografie, XXXVII-XXXIX: 179-188
Muntele, I. (1998). Populația Moldovei în ultimele două secole. Corson, Iași
Muntele, I. (2018). Hidronimia și relevanța sa geografică în Moldova istorică. Diacronia, 2: 1-14. 10.17684/18A119ro/en
Muntele, I. (2025). Rolul lui Gheorghe Asachi în popularizarea materialelor cartografice moderne. In Seghedin N.,(editor), Hărțile lui Asachi. Editura Universității Tehnice „Gh.Asachi” Iași, p.31-42
Muntele, I. (ed.) (2010). Calitatea infrastructurii de transport ca premisă a diferențierii spațiilor rurale din Moldova. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Nerbonne, J. (2013). How much does geography influence language variation. In Auer P., Hilpert M., Stukenbrock A., Szmrecsanyi B., Space in language and linguistics: Geographical, interactional, and cognitive perspectives, De Gruyter, p.222-238
Nistor, I.S. (2000). Comuna și județul, evoluție istorică. Dacia, Cluj-Napoca
Pavel, V. (2012). Cercetări dialectologice în centrul academic Chișinău în context general românesc (cu referire specială la graiurile moldovenești de nord). In Lecturi in memoriam acad. Silviu Berejan, Institutul de Filologie al AȘM; p.199-206, Chișinău
Popovschi, L. (2021). Textul dialectal ca sursă pentru cercetarea științifică. Limbă, Literatură și Folclor, 2:15-32, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Chișinău, https://doi.org/10.52505/IIf.2021.2.02
Prisacaru, A.M. (2013). Reromânizare toponimică. Cu aplicații la toponimia românească din Bucovina habsburgică (actualele teritorii românești), In Cultură și identitate românească. Tendințe acutale și reflectarea lor în diaspora. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Rusu, G., Bidian, V., & Loșonți, D. (1992-2006). Atlasul lingvistic pe regiuni. Transilvania, vol.1-4. Editura Academiei Române, București
Spînu, S. (2009). Graiurile moldovenești din Nord-estul Republicii Moldova în cadrul dialectului dacoromân. Revista de Lingvistică și Știință Literară (3-4):116-120, Chișinău
Saramandu, N. (2005). Atlasul Lingvistic Român pe Regiuni, Sinteză, vol.I. Editura Academiei Române, București
Saramandu, N. (2012). Atlasul Lingvistic Român pe Regiuni, Sinteză, vol.II. Editura Academiei Române, București
Saramandu, N., & Nevaci, M. (2024). Unitățile dialectale ale românei. In Bojoga A., Floarea C.I., Morcov M.M., Limba română la nivel dialectal pe baza ALRR. Sinteză, p23-47, Editura Universității din București
Teahă, T, Ionică, I., & Rusu, V. (eds) (1996). Atlasul Lingvistic pe regiuni, Muntenia (vol.I-IV). Editura Academiei Române, București
Turculeț, A. (2002). Graiul din zona Câmpulungului Moldovenesc. Fonetica. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Wagner, P.L. (1958). Remarks on the Geography of Language. Geographical Review, 48(1): 86-97
