Considerations regarding the meaning of toponym Făgăraș

Authors

  • Ionel Boamfă Department of Geography, ’Alexandru Ioan Cuza’ University of Iași, Romania
  • Alexandru Ungureanu Department of Geography, ’Alexandru Ioan Cuza’ University of Iași, Romania

Keywords:

beech forest, făgar, beech charcoal production, mangalagiu, cărbunar

Abstract

[EN] The article highlights opinions about the meaning of the name Făgăraș (attested both as a toponym and as an anthroponym). In order to explain its meaning, the sources, which are extremely diverse, are documented (collections of documents, statistical and fiscal records: urbaria, conscriptions, catagraphies, parish registers, yearbooks, telephone books, internet sites, topographic maps etc.). Also, taking into account the (predominantly) meaning of the anthroponym, we have highlighted its spatial distribution, in conjunction with other words (appellatives) related to beech charcoal production (Romanian: cărbunar, mangalagiu). Based on the chrono-spatial distribution, it seems that the toponym was similar to făget (beech forest), and the anthroponym refers to the production of beech charcoal from beechwood. In both cases, both the appellative and the name (toponyms, anthroponyms) are Romanian creations (if not entirely, at least in most of them). The distribution of toponyms is closely related to the spread of the beech forests, and that of the anthroponyms is also closely related to this forest vegetation.

[FR] L'article met en évidence les opinions liées à la signification du nom Făgăraș (attesté à la fois comme toponyme et comme anthroponyme). Pour expliquer sa signification, des sources extrêmement diverses ont été recensées, dans lesquelles il est mentionné (collections de documents, registres statistique-fiscaux : urbaria, conscriptions, catagraphies, registres paroissiaux, annuaires, annuaires téléphoniques, sites Internet, cartes topographiques, etc.). Aussi, compte tenu de la signification (principalement) de l'anthroponyme, nous avons mis en évidence sa distribution spatiale, en lien avec celle d'autres noms liés à la production du charbon du bois (en Roumain : cărbunar, mangalagiu). Sur la base de la distribution chrono-spatiale, il semble que le toponyme ait une signification similaire au făget (forêt de hêtres), et l'anthroponyme fait référence à la production de charbon de bois à partir de bois de hêtre. Dans les deux cas, tant l'appellation - făgar - que le nom (toponymes, anthroponymes) sont des créations roumaines (sinon entièrement, du moins dans la plupart d'entre elles). La distribution des toponymes est étroitement liée à l'extension des forêts de hêtres, et celle des anthroponymes est également étroitement liée à cette végétation forestière.

DOI: http://dx.doi.org/10.15551/lsgdc.v49i1.02     

References

Antonovici, I. (1911-1926). Documente bârlădene, vol. I-V. Bârlad: Tipografia Neculai P. Peiu (vol. I-II), Tipografia și Legătoria de cărți Const. D. Lupașcu (vol. III-IV). Huși: Atelierele Zanet Corlăteanu (vol. V).

Arbore, Z. (1904). Dicționarul geografic al Basarabiei. București: Atelierele Grafice SOCEC&Co.

Bandini, M. (2006). Codex. Vizitarea generală a tuturor Bisericilor Catolice de rit roman din Provincia Moldova 1646-1648. Iași: Editura „Presa Bună”.

Bălan, T. (1933-1939). Documente bucovinene, vol. I-V (1507-1760). Tiparul „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți.

Berechet, Ș. (1920). Documente slave de prin arhivele ruse. București: Editura Librăriei Pavel Suru.

Bezviconi, G. (1940-1943). Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol. I-II. București: Fundația Regele Carol I.

Boamfă, I. (1996). Reflectarea realităţilor geografice în toponimia Ţării Făgăraşului (teză de licenţă), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.

Boamfă, I. (2003). Aspecte din domeniul geografiei umane reflectate în onomastica Ţinutului Secuilor. Forum Geografic, 3, 135-143.

Boamfă, I. (2007). Ţara Oltului – studiu de geografie istorică cu privire specială asupra relaţiilor cu toponimia. Iași: Editura Fundaţiei AXIS (reeditare 2008).

Boamfă, I., Camară, G., & Camară, I. (2015). Cartographic Representation of Anthroponyms of Historical Moldavia. 27th Cartographic Conference, August 23-28, Rio de Janeiro, Brazil. http://www.icc2015.org/abstract,208.html.

Boamfă, I. (2015). Crearea, la nivel național, a bazei de date administrative privind localitățile din spațiul românesc (precizări teoretice și metodologice legate de cartografierea realităților geografice în spațiul românesc). Philologica Jassyensia, 22(2), 125-138.

Boamfă, I. (2016). The Importance of Anthroponimy for Evidence of Geographical Peculiarities. Case Study: The Anthroponyms of the Olt Country. Proceedings of the 3rd International Multidisciplinary Scientific Conference on Social Sciences & Arts (SGEM 2016). Book 3. Anthropology, History and Philosophy, vol. II. Sofia: STEF92 Technology Ltd., p. 537-544.

Boamfă, I. (2016). Significance of the Most Frequently Anthroponyms in the Olt Country. Proceedings of the 3rd International Multidisciplinary Scientific Conference on Social Sciences & Arts (SGEM 2016). Book 3. Anthropology, History and Philosophy, vol. II, Sofia: STEF92 Technology Ltd., p. 565-572.

Boamfă, I. (2017). Peculiarities of the Chrono-Spatial Distribution of the Anthroponyms in the Carpathian-Balcan Space. Proceedings of the 4th International Multidisciplinary Scientific Conference on Social Sciences & Arts (SGEM 2017). Book 1. Science and Humanities, volume I, Human Geography. Media and Communication. Information and Library Science. Demography and Women’s Studies. Sofia: STEF92 Technology Ltd., p. 45-52.

Boamfă, I. (2017). Preliminary Considerations on the Anthroponimy Research Methodology. Proceedings of the 4th International Multidisciplinary Scientific Conference on Social Sciences & Arts (SGEM 201). Book 1. Science and Humanities, volume I, Human Geography. Media and Communication. Information and Library Science. Demography and Women’s Studies. Sofia: STEF92 Technology Ltd., p. 61-68.

Boga, L. T. (1926-1936). Documente basarabene, vol. I-XX. Chișinău: Tipografia „Cartea Eparhială”

Bogdan, D. P. (1938). Acte moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare. București: Fundația Regele Carol I.

Bogdan, D. P. (1947). Acte moldovenești din anii 1426-1502.: București: Editura Institutului de Istorie Națională

Bogdan, I. (1902). Documente și regeste privitoare la relațiile Țării Rumânești cu Brașovul și Ungaria în secolul XV și XVI: București: Atelierul Grafic I V SOCECU.

Bogdan, I. (1905). Relațiile Țării Românești cu Brașovul și cu Țara Ungurească în secolul XV și XVI, vol. I 1413-1508. București: Institutul de Arte Grafice Carol Göbl.

Bogdan, I. (1913). Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. I-II, București, Atelierele Grafice Socec & Co., Societatea Anonimă:

Burac, C. (2002). Ținuturile Moldovei până la mijlocul secolului al XVIII-lea. București: Editura Academica.

Butovici, V. N. (1916/2010). Material dlia etnograficeskoi kartî Bessarabii. Kiev/Chișinău.

Candrea, I. A., & Adamescu, Gh. (1926-1932). Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească, vol. I-VI. București, Editura „Cartea Românească”:

Ciorănescu, A. (1940). Documente privitoare la istoria românilor culese din arhivele din Simancas, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București:

Cizer, L. D. (2012). Toponimia județului Tulcea. Considerații sincronice și diacronice. Iași: Editura Lumen.

Colescu, L. (1914). Dicționarul statistic al României, vol. I-II. București.

Codrescu, Th. (1871-1895). Uricariul, vol. I-XXV. Iași: Editura Buciumul Românu.

Constantinescu, N. A. (1963). Dicționar onomastic românesc. București: Editura Academiei Române.

Corfus, I. (1979-1983). Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone, vol. I-II (sec. XVI-XVII). București: Editura Academiei Române.

Costăchescu, M. (1931-1932). Documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. I-II (1374-1456). Iași: Editura „Viața Românească”.

Crăciun, I., Ilieș, A. (1963). Repertoriul manuscriselor de cronici interne privind istoria României, sec. XV-XVIII. București: Editura Academiei Române.

Densusianu, N. (1885). Monumente pentru istoria Tierei Fagarasiului. București: Tipografia Academiei Române.

Donat, I., Pătroiu, I., & Ciobotea, D. (2000). Catagrafia obștească a Țării Românești din 1831. Craiova: Editura Helios.

Drăganu, N. (1933). Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și a onomasticei. București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului.

Dräger, K., & Schmuck, M. (2009). The German Surname Atlas Project – Computer-Based Surname Geography, Mainz. Available from: https://www.germanistik.uni-mainz.de/files/2015/01/Dr%C3%A4ger-Schmuck2009.pdf

Fejer, G. (1829-1844). Codex diplomatici Hungariae ecclesiastici ac civilis, t. I-XI. Buda: Typogr. Regiæ Universitatis Ungaricæ.

Frunzescu, D. (1872). Dicționar topografic și statistic al României. București: Tipografia Statului.

Ghibănescu, G. (1906-1933). Ispisoace și zapise, vol. I-VI (1400-1694). Iași/Huși: Tipografia „Dacia”.

Ghibănescu, G. (1906-1933). Surete și izvoade (Documente slavo-române), vol. I-XXV. Iași/Huși: Tipografia „Dacia”.

Ghinea, E., & Ghinea, D. (2000). Localitățile din România. Dicționar. București: Editura Enciclopedică.

Ghinea, D. (2002). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică.

Gonța, A. I., & Caproșu, I. (1990). Documente prinvind Istoria României. A. Moldova. Veacurile XIV-XVII (1384-1625). Indicele numelor de locuri. București: Editura Academiei Române.

Hasdeu, B. P. (1898). Etymologicum magnum Romaniae, vol. IV. București: Editura Socecŭ.

Iordan, I., Gâștescu, P., & Oancea, D. I. (1974). Indicatorul localităților din România. București: Editura Academiei Române.

Iordan, I. (1963). Toponimie românească. București: Editura Academiei Române.

Iorga, N. (1906). Neamul românesc din Ardeal și Țara Ungurească. București.

Istrati, C. (2009). Catagrafia fiscală a Moldovei din anul 1831. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

Istrati, C. (2011). Catagrafia fiscală a Moldovei din anul 1820. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

Kisch, G. (1931). Reflexe romanisch-germanischer Kulturberührungen im Wortschatze des Gotischen und Rumänischen. Sibiu: Tipografia Honterus

Lahovari, G. I., Brătianu, C. I., & Tocilescu, G. G. (1898-1902). Marele Dicționar Geografic al României, vol. I-V. București: Stab. Grafic J. V. SOCECŬ.

Martinovici, C., & Istrati, N. (1921). Dicționarul Transilvaniei, Banatului și al celorlalte ținuturi alipite. Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”.

Meruțiu, V. (1929). Județele din Ardeal și din Maramureș până în Banat, Cluj: Asociația Grafică. Ardealul

Meteș, Şt. (1935). Situaţia economică a românilor din ţara Făgăraşului. Cluj.

Moldovan, S., & Togan, N. (1909). Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria. Sibiu: Editura Asociațiunii

Moldovan, S (1911), Ardealul, I. Ținuturile de pe Olt, ediția a II-a, Brașov: Editura Ciurcu

Nicolaescu, S. (1905). Documente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești și Moldovei cu Ardealul în sec. XV și XVI. București: Lito-Tipografia L. Motzătzeanu.

Nicolaescu, S. (1916). Documente de la Mihai Vodă Viteazul ca domn al Țerii Românești, al Ardealului și al Moldovei (1600). București: Inst. de Arte Grafice Carol Göbl.

Nicolau, V. C. (1910). Contribuțiuni la studiul organizărei administrative a satelor din Moldova. Bârlad: Tipografia și Legătoria de cărți Const. D. Lupașcu.

Nistor, I. S. (2000). Comuna și județul. Cluj: Editura Dacia.

Panaitescu, P. P. (1936). Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul. București: Fundația Regele Carol I.

Panaitescu, P. P. (1938). Documentele Țării Românești. I. Documente interne (1369-1490). București: Fundația Regele Carol I.

Parászka, G. (1913). Fogarasi nyelvjárási sajátságok. Magyar Nyelvőr, XLII, p. 107-113

Parászka, G. (1915). Helynevkről. Magyar Nyelvőr, XLIV, p. 448-449

Pașca, Șt. (1936). Nume de persoană și nume de animale din Țara Oltului, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. București: Imprimeria Națională.

Pătruț, I. (1984). Nume de persoană și locuri românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică.

Popa, R. (1997). Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea. București: Editura Enciclopedică.

Prodan, D. (1970-1976). Urbariile Ţării Făgăraşului, vol. I (1601-1650), vol. II (1651-1680). București: Editura Academiei Române.

Pușcariu, I. (1895). Date istorice privitoare la familiile nobile române, Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecesane

Pușcariu, I. (1907). Fragmente istorice despre boierii din Țara Făgărașului. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecesane

Sava, A. V. (1929-1931). Documente putnene, vol I-II. Focșani: Tipografia „Cartea Putnei” (vol. I) / Chișinău: Tipografia Băncii Centrale Cooperative (vol. II).

Sava, A. V. (1937). Documente privitoare la Târgul și Ținutul Lăpușnei. București: Fundația Regele Carol I.

Sava, A. V. (1944). Documente privitoare la Târgul și Ținutul Orheiului, București: Editura Institutului de Istorie Națională

Scheiner, W. (1926). Die Ortsnamen im mittleren Teile des südlichen Siebenbürgen. Balkan-Archiv, II, p. 1-112

Solomon, C., Stoide, C. (1938-1939). Documente tecucene, vol. I-II. Bârlad.

Stan, C. (1928). Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, vol. I. Făgărașul, Sibiu:Tiparul Institutului de Arte Grafice

Stoicescu, N. (1968). Curteni și slujitori. București: Editura Militară.

Stoicescu, N. (1968). Sfatul domnesc și marii dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII). București: Editura Academiei Române.

Stoicescu, N. (1970). Bibliografia localităților și monumentelor istorice din România. I. Țara Românească, vol I-II. Craiova: Ed. Mitropolia Olteniei.

Stoicescu, N. (1971). Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova (secolele XIV-XVII). București: Editura Enciclopedică Română.

Stoicescu, N. (1971). Lista marilor dregători moldoveni (1384-1711). Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, VIII, p. 401-423.

Stoicescu, N. (1973). Bibliografia localităților și monumentelor istorice din Banat. Timișoara: Editura Mitropoliei Banatului.

Stoicescu, N. (1974). Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, București: Direcția Patrimoniului Cultural Național

Suciu, C. (1967-1968). Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. I-II. București: Editura Academiei Române.

Șăineanu, L. (1929). Dicționar universal al limbei române. Criova: Editura „Scrisul Românesc”.

Tocilescu, Gr. G. (1931). 534 documente slavo-române din Țara Românească și Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul 1346-1603. București: Cartea Românească.

Turcuș, Ș. (ed.), Dincă A., Hasan M., & Vizauer V. (2011). Antroponimia în Transilvania medievală (secolele XI-XIV). Evaluare statistică, evoluții, semnificații, vol. I-II. Cluj: Editura Mega.

Ungureanu, A. (1980). Orașele din Moldova. Studiu de geografie economică. București: Editura Academiei Române.

Velichi, I. (1934). Documente de la Ștefan cel Mare până la Ieremia Movilă, București: Comisiunea Monumentelor Istorice

Veress, A. (1914). Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia/Akták és levelek Erdély- és Magyarország Moldovával és Havasalföldével való viszonyához, I (1468-1540), Kolozsvár-Budapest

Veress, A. (1929-1939). Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țării Românești, vol. I-XI (1527-1690). București: Editura Cartea Românească.

Vitencu, A. (1925). Vechi documente moldovenești, Cernăuți.

Vofkori, L. (1994). Erdély társadalom- és gazdaságföldrajza. Nyíregyháza: Stúdium Könyvkiadó

Downloads

Published

2021-12-31

Issue

Section

Articles